În urmă cu 159 ani a avut loc Unirea Principatelor Române. Unirea de bază, sau Mica Unire a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român și s-a realizat prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova în data de 5 ianuarie și în Țara Românească în 24 ianuarie 1859.
Ulterior acestui moment, în 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Prin Constituția adoptată în 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România iar în data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, fiind creat actualul stat.
După ce Adunarea electivă a Moldovei prezidată la Iași de Mitropolitul Sofronie Miclescu l-a ales Domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, s-a întrunit și Adunarea electivă a Țării Românești, sub preşedinţia Mitropolitului Nifon.
Întrunirea a avut loc pe Dealul Mitropoliei, în fosta clădire a Mitropoliei Ţării Româneşti, actualmente Palatul Patriarhiei.
În cadrul acestei şedinţe, deputatul Boerescu propune Unirea prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei ca Domnitor şi în Ţara Românească. Mitropolitul Nifon propune votarea sub jurământ, el însuşi pronunţând jurământul cu lacrimi în ochi, în faţa icoanei Preasfintei Treimi, rugându-se înaintea tuturor, cu aceste cuvinte: „Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, aruncă-Ţi privirea Ta asupra inimilor noastre şi nu slăbi curajul fiilor Tăi! Uneşte-i pe toţi într-o cugetare şi într-o simţire şi fă ca inimile tuturor să aibă aceeaşi bătaie pentru ţara lor. Prinţul Cuza este unsul Tău între noi şi pentru dânsul jurăm toţi că-l vom susţine”.
Importanța acestui eveniment a fost subliniată în repetate rânduri de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a afirmat că „Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, nu este «Unirea Mică», cum zic unii, ci «Unirea de bază», deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român”.
Totodată, „Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie în anul 1925” (din basilica.ro).
Și la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț au fost comemorate momentele legate de actul istoric de la 24 ianuarie 1959. După Sf. Liturghie unde au fost pomeniți „ctitorii” Unirii, în sala de conferințe a Seminarului, în prezența tuturor elevilor și profesorilor a avut loc și o conferință susținută de Arhim. Mihail Daniliuc.