30 ian. 2020

„Cea mai sinceră Horă a Unirii!”

Cu emoție mare, 14 elevi de la Structura Lunca din cadrul Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, au pornit în zorii zilei de 24 ianuarie să viziteze mândra cetate a Iașului de Ziua Unirii. Au poposit prima dată la Sfânta Parascheva ca să le fie binecuvântată călătoria, apoi au trecut pe la Mănăstirea Sf.Trei Ierarhi unde se află mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au vizitat Palatul Culturii și au admirat Casa Dosoftei.
Pentru că urma parada militară, au găsit un loc liniștit de unde să admire coloanele militare. Atunci, s-au prins spontan de mână într-o horă acolo unde erau, li s-au alăturat și alți copii, iar din mulțimea de pe margine s-a auzit: ,,Cea mai sinceră Horă a Unirii!”
După ce au hrănit porumbeii, au vizitat Muzeul Unirii și au ajuns și la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, în Sala pașilor pierduți.
Pe lângă toate celelalte, a fost și prima lor călătorie cu trenul…
24 ianuarie 2020, o zi de neuitat!

Prof. I. Linșman

28 oct. 2019

Rezultatele pentru ocuparea posturilor de secretar și administrator de patrimoniu

Candidații admiși pentru susținerea examenului de ocupare a posturilor vacante de secretar gradul III S și administrator de patrimoniu gradul III S la Seminarul Teologic Ortodox “V. Costachi” M-rea Neamț, în urma evaluării dosarelor

  1. Pentru secretar:
  • BABOI ELENA
  • CIOBANU ALEXANDRA
  • NICULESCU-OGLINZANU LOREDANA
  • TATARU MARIA-DIANA
  • Pentru administrator de patrimoniu:
  • GAVRILOAE ANA

Comisia de înscriere

Președinte –   prof. Cristina Grigore                                                            

Membri – prof. Laura Elena-Panaite

          Secretar – pr. prof. Marius-Gabriel Brumă

Pentru detalii click pe link-ul de mai jos:

https://drive.google.com/open?id=0B-hk9J6yWP3ybXZqTzNOUDBSS3RRdFZJM3ZsNmlaVW5zQUdZ 

Sticky
28 sept. 2018

Încheierea primei ediții a proiectului ,,Comori ale spiritualității românești”

În perioada 20-22 septembrie 2018, 16 elevi ai Seminarului Teologic ,,Veniamin Costachi”, de la Mănăstirea Neamț, însoțiți de Pr. Prof. Brumă Marius-Gabriel și Prof. Cojocariu Adrian-Vasile, au participat la Încheierea primei ediții a proiectului ,,Comori ale spiritualității românești”.  Acest proiect a început din toamna anului 2017, la el participând 12 Colegii din țară, cele mai multe militare. Acum la un an de la existența proiectului ne-am bucurat împreună cu participanții proiectului de vizite la Palatul Cotroceni, la Casa Poporului, am vibrat împreună cu Dan Puric la Centrul Militar Național. Am avut bucuria să primim binecuvântare de la Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române numindu-ne plăieșii de la Neamț. Am participat la concursul între colegii, secțiunea  “Cultură și Civilizație” cu lucrare scrisă si PPT, de la Colegiul Național ,,Mihai Viteazul”, unde am obținut premiul 3 prin elevul Coșula Dimitrie din clasa a XII a Pastorală. După decernarea premiilor, la cererea publicului, am interpretat câteva cântări patriotice psaltice având în vedere că suntem în an centenar.  Seara elevii au socializat cu ceilalți participanți la proiect prin intermediul dansului și cantului folcloric românesc.  Am vizitat împreună cu cei de la Liceul Militar ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung prima școală românească din Șcheii Brașovului și ne-am bucurat că suntem români și ortodocși.

Inițiatoarea proiectului, doamna Profesor Maria Miron, a predat ștafeta organizării ediției a II a, Moldovei. Așadar cei care doresc să rămână în proiect sunt așteptați în luna mai 2019 la Colegiul Militar “Ștefan cel Mare” Câmpulung și Seminarul Teologic de la Mânăstirea Neamț.

10 sept. 2018

Mulțumire și recunoștință, urare și încurajare

de Preot prof. Vasile Păvăleanu

Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” trece astăzi printr-un moment crucial: părintele proindirector Ion Mihoc îşi încheie activitatea  de manager, iar părintele  Viorel Laiu preia cârma acestei şcoli. Vă rog să-mi permiteţi să exprim trei gânduri în numele profesorilor, elevilor şi ostenitorilor:

  1. Primul gând îl îndreptăm spre părintele Ioan care a slujit şcoala aceasta timp de 35 de ani, ca spiritual, secretar, profesor şi de 28 de ani director. Sfinţia sa s-a identificat cu destinele acestei şcoli şi, fiind cel mai longeviv director din istoria seminarului şi o personalitate puternică, a schimbat faţa, renumele și prestigiul acestei instituții de învățământ teologic. Reabilitarea totală a clădirii școlii, prin adăugarea încă a unui etaj la internat, recompartimentarea întregului internat, înlocuirea  acoperișului întregii clădiri , termopane, instalație termică și sanitară, linie modernă de bucătărie, aducțiune de apă potabilă și menajeră pentru seminar și mănăstire, mobilier, laboratoare de informatică, pictarea Paraclisului vechi al seminarului, înființarea Academiei Teologice „Sf. Ioan Iacob de la Neamț” cu foarte multe activități la nivel național și internațional, construirea  unei moderne și spațioase săli de sport; construirea casei de oaspeți „Ierusalim-Hozeva”, care a fost  și este gazda multor activități culturale, pastorale, misionare, întreținerea unei gospodării anexe, realizarea unui parc frumos, cu nimic mai prejos față pe parcurile din orașe cochete și un gard de piatră și fier forjat la drumul ce trece spre Lavra Neamțului, toate acestea constituie înfăptuiri concrete, unele din ele realizate în perioade și condiții foarte grele.

Perla coroanei marilor împliniri ale sfinției sale, fără nici o îndoială este această Catedrală în care ne aflăm, închinată sf. Ioan Iacob care constituie încununarea tuturor lucrărilor administrative și gospodărești enumerate mai sus. Prin sveltețea, proporționalitatea, monumentalitatea, pictura interioară și exterioară, prin stilul ștefanian moldovenesc, ea s-a dorit a fi imaginea sau icoana locașului de cult ideal, după modelul căreia, absolvenții școlii care vor deveni preoți și ctitori de biserici, să o aibă drept paradigmă. Apoi, prin pictura exterioară de o frumusețe artistică și de o profunzime teologică deosebită, constituie o sinteză a picturilor mănăstirilor din nordul Moldovei, drept pentru care P.F. Daniel a numit-o „Voronețul nemțean”. Și nu în ultimul rând, prin stilul neaoș și prin scenele picturale, biserica aceasta închinată unui sfânt român, are un puternic caracter național, în care mulțimea sfinților români, silueta munților noștri și a peisajelor carpatine, aduce aminte că țara noastră este „un pământ cântând în imagini” sau pe drept cuvânt „Grădina Maicii Domnului”

Pe lângă aceste realizări deosebite, cea mai importantă pentru părintele director, chiar mai importantă decât Biserica, a fost grija pentru formarea culturală, educațională, profesională, morală și duhovnicească a elevilor acestei școli.

Toate generațiile ieșite  de pe băncile seminarului, constituie pentru sfinția sa, așa cum spune sf. Apostol Pavel, „pecetea apostoliei sale întru Domnul!” Toți absolvenții acestei școli sunt pe drept cuvânt ucenicii și fiii  săi duhovnicești, precum spune Isaia proorocul: „mai mulți sunt fiii celei fără de bărbat, decât ai celei cu bărbat, zice Domnul!”.Sau cum spune acelaș profet în altă parte: „iată eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu!” De dragul elevilor, părintele director n-a precupețit nici un efort, s-a ostenit zi și noapte, ba uneori și noaptea până târziu. S-a ostenit vară și iarnă, fără a lua concediu niciodată. S-a făcut tuturor toate, pentru binele elevilor, așa precum adesea spune: „de dragul acestor copii, merită să faci orice sacrificiu”.

Pentru toată această muncă jertfelnică, temeinică și pilduitoare îi mulțumim din suflet, îl asigurăm de toată prețuirea noastră și de faptul că el rămâne icoana directorului de seminar prin excelență și îi facem cea mai realist urare, aceea de a ajunge de la înălțimea demnității, lucrării și staturii sale, la înălțimea sfințeniei, asemenea Sfântului Nectarie, care a fost director de seminar.

Dar, „vremea trece vremea vine, Toate-s vechi și nouă toate…”

2.Al doilea gând îl îndreptăm către către noul director, părintele Viorel Laiu. Părintele Viorel a fost la început copilul nostru și a crescut aici într-o obște de profesori venerabili, a devenit apoi fratele nostru întru slujire didactică și preoțească și iată-l acum, la statura bărbatului desăvârșit, diriguitorul acestei școli. Pe sfinția sa îl recomandă experiența didactică acumulată, capacitatea de lucru în echipă, ascultarea de mai marii săi, atașamentul de această instituție de învățământ teologic.

Dacă părintele Ioan rămâne cel mai longeviv director al școlii, părintele Viorel este cel mai longeviv spiritual al școlii, 18 ani, iată un majorat atins în care și-a probat dragostea față de școală, de această biserică, de formarea duhovnicească a elevilor, de primirea oaspeților și de sfătuirea pelerinilor care s-au legat sufletește de această biserică și de ocrotitorul ei Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț. În toată această perioadă părintele Viorel s-a remarcat prin câteva lucrări deosebite: a. Ca vorbitor de limbă engleză și franceză, lucru necesar într-o școală vizitată de mulți străini, b. ca specialist în IT, a implementat laboratoarele de informatică, este administratorul sait-ului școlii și a ajutat profesorii în susținerea orelor în programul AEL sau alte programe didactice; c. a condus ani la rând corul școlii, botezat de P.F. Daniel cu numele „Gloria Dei” cu care a participat la numeroase concursuri, sau la multe alte activități.

            Acum la început de drum, pentru părintele director Viorel, un avertisment, un sfat și o încurajare:

  1. Avertismentul: e greu să fii director după părintele Ioan Mihoc;
  2. Un întreit sfat: să continui acelaș parcurs al școlii pe care deja l-a consacrat proindirectorul Ioan Mihoc; să fii într-o sfătuire și colaborare desăvârșită cu sfinția sa; să fii ascultător Mitropolitului, deși îți va fi greu să împarți ascultarea față de Mitropolit cu ascultarea față de inspectorul general;
  3. O încurajare: întregul corp profesoral, inclusive părintele Ioan Mihoc va fi alături de sfinția ta. Fiecare se va implica pentru bunul mers al treburilor școlii.

 

  1. Al treilea gând îl exprim în numele tuturor profesorilor, și anume angajarea de o a forma aceiași echipă unită, dinamică, pusă în slujba formării elevilor, pentru ca această școală cu o istorie jertfelnică dar strălucitoare, să rămână acelaș focar de cultură și educație, un seminar de elită și de referință din cuprinsul eparhiei, spre bucuria Ierarhului, pentru binele Bisericii și a neamului și spre slava lui Dumnezeu.
07 iun. 2018

Corul „Gloria Dei”- câștigătorul Marelui Trofeu al Festivalului ArtHistoryFest 2018

În perioada 1-2 iunie 2018, s-a desfășurat la Piatra Neamț Festivalul de Muzică Patriotică „ArtHistoryFest – 2018”. Inspectoratul Școlar Județean Neamț, în parteneriat cu Asociația Profesorilor de Istorie Neamț, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț, a organizat la Piatra Neamț, în zilele de 1-2 iunie 2018, Festivalul de muzică patriotică ArtHistoryFest 2018, festival care face parte din Calendarul actitivităților educative dedicate Centenarului 2018. Festivalul a organizat un concurs având următoarele secțiuni: interpretare folclor, interpretare folk, interpretare corală. La acest festival s-au înscris peste 50 formații din unitățile de învățământ din județ printre care și Corul Gloria Dei al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

Dacă la Seminarul de la Mănăstirea Neamț a existat dintotdeauna cor bărbătesc, din anul 2016 s-a înființat și primul cor mixt, coordonat de profesorul Adrian Cojocariu. Cu piesa corală patriotică „Imnul Unirii” compus de Sabin Drăgoi, corul Gloria Dei a impresionat juriul care o oferit Marele Premiu al Festivalului. Mai multe detalii pe www.isjneamt.ro

unnamed

07 iun. 2018

Admitere 2018: etapa a II-a

A D M I T E R E   –  2018    

 Etapa a II-a, 03 – 05 septembrie 2018,  în vederea ocupării locurilor rămase libere după etapa I – mai 2018

 Spre informarea elevilor de clasa a VIII-a –

 Graficul desfășurării etapei a a II-a, septembrie 2018 :

     03 septembrie 2018  înscrierea candidaților la secretariatul Seminarului

     04-05 septembrie 2018  desfășurarea probelor de aptitudini

     06 septembrie 2018  afișarea rezultatelor

 

Nr. de locuri rămase neocupate pentru clasa a IX-a

– specializarea: Teologie  Ortodoxă    – 14 locuri  

– specializarea: Patrimoniu cultural    – 14 locuri

  

NOTĂ: În acest an școlar 2017-2018, elevii beneficiază de cazare și masă la tariful de 10 lei/ zi.

 Pe site-ul școlii :  pot fi vizualizate activitățile și rezultatele curriculare și extracurriculare.

Pentru relaţii suplimentare, aveți la dispoziție: tf./fax 0233-25.18.76,  e-mail:  stvcmn@yahoo.com

        

 

27 mai 2018

Inaugurarea noului cabinet de „Istoria artelor”

Elevii secției Patrimoniu Cultural și  profesorii coordonatori  de arte vizuale Dan Țârdea și Oana Grădinaru s-au pregătit de o noua inaugurare.

Secția cu o vechime în Seminarul Teologic Ortodox ,,Veniamin Costachi” de 18 ani, a adus de-a lungul anilor numeroase premii la olimpiade, concursuri naționale și internaționale. Elevii au la dispoziție două ateliere de creație: Icoană și Tehnici Artistice. Ajunse la majorat, peste ateliere s-a așternut patina și degetele pline de culoare, ale micilor iconari, care atestă munca depusă aici. Diplomele și panourile demonstrative sunt materiale educative și totodată stimulative pentru noii învățăcei. Așa cum pictura în perioada paleocreștină, era o ,,biblie în imagini”,  sau cum bine spunea pictorul Constantin Piliuță: ,,Ce lucru sfânt e modelul in atelier”.

Deoarece imaginea se percepe mai lesne, am considerat utilă realizarea unui cabinet de istoria artelor. Acesta va înlesni învățarea disciplinei predominant teoretice. Astfel ideea a început să ia contur cu ajutorul elevilor claselor de patrimoniu. Aceștia au realizat planșe care reflectă cele mai importante opere de arta din fiecare civilizație artistică.  Începând cu preistoria până în perioada modernî, de la Stonehenge, la Ateneul român, sau de la pictura rupestră la cea suprarealistă. Lucrările au fost realizate în culori pe bază de apă și așezate cu migală de ucenicii profesorilor pe passpartout, iar acestea la rândul lor pe panouri dedicate fiecărei perioade. În noul cabinet, la loc de cinste se afla și o parte reprezentativă din opera marelui sculptor universal, al secolului XX: Constantin Brâncuși. Lucrarea murală, de proporții, a fost realizată în assecco de elevii clasei terminale. De asemeni cei care vor învață în noul cabinet vor face cunoștință și cu monumentele imobile sau naturale din Romania, înscrise pe lista UNESCO.

Aducem mulțumiri pe aceasta cale tuturor celor implicați în realizarea proiectului. Cea mai mare satisfacție,  a fost să vedem bucuria și pasiunea tinerilor patrimonisti în împlinirea acestui deziderat. Mulțumirile se îndreaptă și spre părintele director Ioan Mihoc, părintele director adjunct Viorel Laiu, părinții profesori Vasile Păvăleanu, arhim. Mihail Daniliuc, Viorel Irina, Marius Bruma, Ilarion Argatu care au sfințit marți, 22 mai 2018, noul cabinet. Pentru că așa cum spunea Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, protectorul seminariștilor nemțeni,  orice început are nevoie de binecuvântare:

,,Suflete al meu smerite

Adă mai întâi de toate

Preamărire Celui veșnic

Pentru orice bunătate.”

Text de Prof. Oana Grădinaru

23 mai 2018

Interviu cu obținătorul Premiului I la Olimpiada Națională de IBOR în cotidianul Patriarhiei Române

Pentru orice elev, calificarea la faza națională a unei olimpiade este o performanță în sine. La temelia acestei reușite stă o muncă asiduă, tăcută, știută doar de concurenți și de cei care îi pregătesc, profesorii lor. Andrei Lămășanu din clasa a XI-a, Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din județul Neamț, nu doar a participat, ci a și câștigat anul acesta premiul I la Olimpiada de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române. Interviul cu el mărturisește faptul că efortul de a studia trecutul Bisericii noastre înfrumusețează sufletul și sporește dragostea pentru Dumnezeu și neamul românesc.

Andrei, de unde a venit pasiunea pentru studiul istoriei Bisericii noastre na­ționale?

Pasiunea pentru studiul istoriei Bisericii Ortodoxe Române a venit pe de o parte din interior, fiind atras de istorie și doritor să cunosc trecutul național, iar pe de altă parte, a venit de la cel pe care îl am la fiecare oră de istorie în fața mea, la catedră, părintele profesor arhimandrit Mihail Daniliuc.

Ce rol are un profesor în insuflarea atașamentului față de istorie, față de trecutul nostru, iar în cazul tău, în obținerea acestei perfor­manțe, premiul I la Olimpiada de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române (IBOR), faza națională?

Consider că rolul pe care profesorul îl are în insuflarea atașamentului față de istorie este esențial. După cum spunea și Sfântul Ioan Gură de Aur, „profesorul bun inspiră, atrage și convinge”. Așa a făcut și părintele profesor Mihail Daniliuc, inspirându-ne pasiunea pentru acest obiect zicându-ne adesea: „Hristos, Domnul istoriei, pășește prin istoria Bisericii noastre străbune. Trebuie doar să-I auzim pașii!” M-a mai motivat și prin metoda de predare și convingându-ne prin exemplul personal și dedicarea sa. Chiar din primele ore de curs părintele profesor ne-a vorbit cu patos de ce este important să studiem Istoria Bisericii naționale. Mi-a rămas bine întipărit îndemnul său, rostit chiar în prima oră de curs: „Disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române o consider esențială nu doar pentru teologi, ci și pentru fiecare credincios în parte. Cine nu cunoaște istoria Bisericii lui Hristos din România nu poate înțelege pe deplin istoria ­neamului românesc: Biserica a fost prezentă (prin rugăciune, prin cuvânt scris ori rostit, chiar prin susținere materială) la toate proiectele ce au vizat unitatea teritorială, culturală și îndeosebi spirituală a neamului nostru”. Cu așa îndemn, vă mărturisesc că este greu să nu răspunzi acestei frumoase provocări lansate de profesor.

Cum te-a pregătit „antrenorul” tău pentru concursul la care ai luat parte și pe care l-ai câștigat?

„Antrenorul” meu, dacă pot să îl numesc așa, nu a fost un simplu îndrumător. Pe perioada pregătirii l-am cercetat mai des, atât cât timpul mi-a îngăduit, în Poiana liniștii, cum mai este numit Schitul Vovidenia, care este foarte aproape de seminar (unde părintele profesor este și egumen), pentru a detalia subiectele examenului, pentru a discuta mai mult despre contextul unor evenimente din Istoria Bisericii strămoșești, dar și pentru a-mi oferi mai multe cărți din biblioteca sa generoasă, care să-mi ajute spre completarea informațiilor. Pe lângă această pregătire școlară, părintele a avut grijă să mă convingă să renunț la orice ar fi putut să aducă piedici în pregătirea mea pentru com­petiție. Verificările și testele erau sistematice pentru a-mi reexamina cunoștințele. Cel mai important consider că a fost sprijinul moral, pentru că dascălul meu îmi este și părinte duhovnicesc, fiind martor la frământările și năzuințele mele. Îl socotesc un duhovnic bun, iar la clasă un profesor exigent. Mi-a fost aproape făcându-se astfel atât un bun îndrumător duhovnicesc, cât și prieten. Dau slavă lui Dumnezeu, pe seama Căruia pun rezultatul meu la această olimpiadă și pentru că a rânduit să am un profesor cu vocație. Îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru mine, dar recunoștința mea se îndreaptă și spre ceilalți profesori din seminar, toți devotați și dornici să ne formeze ca buni români și, cu vrerea lui Dumnezeu, slujitori ai Sfântului Altar. În mod deosebit îi sunt recunoscător părintelui profesor Ioan ­Mihoc, directorul seminarului nostru, care a avut încredere nu doar în mine, ci și în toți colegii mei care au participat anul acesta la Olimpiada națională dedicată seminariilor teologice. Toți colegii mei s-au întors cu câte un premiu sau o mențiune.

Care este crezul după care te călăuzești în viață?

În opinia mea, crezul în viață este de fapt acea forță lăuntrică ce mișcă sufletul și-l mobilizează. Părintele Dionisie Ignat de la Colciu, Sfântul Munte Athos, spunea că „tot binele vieții noastre vine de la Dumnezeu”. Aceste cuvinte simple izvorăsc o adevărată învățătură, după cuvântul Sfântului Evanghelist Matei: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă”, pentru că cel mai important e să construim relația personală cu Dumnezeu. De asemenea, sunt motivat de cuvântul Sfântului Apostol Pavel care spune: „Toate ale voastre cu dragoste să se facă” (I Corinteni 16, 14), deoarece lucrurile trebuie făcute cu trăire, cu însuflețire.

Numește trei personalități ale istoriei noastre biseri­cești care te-au marcat și explică motivația acestor alegeri.

Istoria noastră bisericească are o multitudine de personalități, oameni de seamă. Dar sincer să vă spun, acum îmi vin în minte câteva nume cu rezonanță: Sfântul Paisie de la Neamț, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și Mitropolitul Veniamin Costachi, al cărui nume îl și poartă seminarul nostru. M-am gândit la aceste însemnate fețe bisericești pentru că au avut un impact foarte important în credința și cultura românească. În timpul Sfântului Stareț Paisie (secolul al XVIII-lea), Mănăstirea Neamț a atins un număr de aproximativ o mie de viețuitori. Mai mult decât atât, aici exista o viață duhovnicească cu totul deosebită, iar lavra reprezenta un adevărat focar de cultură.

O altă personalitate bisericească marcantă pentru mine este Sfântul Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești. Alături de Diaconul Coresi, el este considerat cel mai mare tipograf român pentru cărţile bisericeşti, atât liturgice, cât şi de teologie, de apărare a dreptei credinţe şi de întărire a vieţii creştinilor ortodocşi.

O purtare de grijă deosebită față Biserică și cultura poporului românesc a avut-o și Mitropolitul Veniamin Costachi, care mai este numit și luminătorul Moldovei. A luptat pentru luminarea poporului prin credință, dar și prin cultură, înființând numeroase școli de teologie, dar și laice, tehnice, de arte și meserii.

Cu care dintre ei ai dori să fii contemporan?

Sincer să fiu, aș dori să fiu contemporan cu Sfântul Paisie, pentru că astfel ar fi foarte aproape de seminarul la care studiez, având ocazia de a învăța de la un stareț în adevăratul sens al cuvântului, care ar putea oferi multe sfaturi și totodată un cărturar desăvârșit, ca unul ce a inițiat o adevărată școală patristică și de traduceri.

Îți amintești vreo replică memorabilă a unei fețe bisericești dată unei per­sonalități laice prin care să se exprime importanța Bisericii sau a credinței creș­tine pentru poporul român?

Într-un discurs ținut la Sankt Petersburg, într-o misiune diplomatică din însărcinarea domnitorului Carol I, Episcopul Melchisedec Ștefănescu mărturisea în fața unuia dintre oficialii ruși că „Biserica nu se poate izola de țară, interesele țării nu pot să fie străine Bisericii”. Prin acest lucru, ierarhul român evidenția faptul că mai înainte de a vorbi despre o unitate teritorială, trebuie să existe unitate de credință și o cooperare între Biserică și cârmuirea lumească.

Suntem în Anul Centenarului. Cum vezi România la 100 ani de la Marea Unire?

Deși sărbătorim 100 de ani de la formarea României „dodoloațe”, din cele ce citesc și mă informez din mass-media, constat că poporul român nu mai este așa unit. Prea multe tensiuni și dispute, prea puțin interes pentru valorile care ne-au călăuzit prin zbuciumata noastră existență ca neam. Din punct de vedere teritorial, din păcate, România nu mai este așa de mare ca acum un veac; două teritorii istorice sunt înstrăinate și așteaptă, sper cu același entuziasm și dor de acasă, să revină la trupul României Mari.

Uitându-te înapoi, cum evaluezi astăzi situația noastră ca țară în Europa și în lume?

Pot să afirm că în fiecare perioadă istorică au existat anumite tensiuni, probleme, dar totodată au existat și momente de pace, găsindu-se soluții la controverse. În contextul actual al României, raportată atât la Europa, cât și la întregul mapamond, se observă o reînviere a dorinței de a păstra valorilor strămoșești și tradițiile. În acest mozaic cultural și religios din Europa, dar și în această lume în care se încearcă uniformizarea tuturor, globalizarea, România poate reprezenta acel nestemat a cărui strălucire să fie dată de credință, de dragostea de neam, de tot ce este bun, curat și frumos plămădit pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu. Voința de a ne schimba în bine viața ne va aduce afirmarea și câștigarea demnității de odinioară.

Ce vrei să faci mai departe în viață?

Cu ajutorul lui Dumnezeu doresc să continui studiile teologice, cu nădejdea că El va rândui cele de folos și pentru sufletul meu.

Interviu realizat de Augustin Păunoiu

Vezi ediția Ziarului Lumina aici

 

18 mai 2018

Prezența Seminariștilor la hramul Mănăstirii Neamț

Prezența elevilor Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” la hramul Mănăstirii Neamț a devenit deja o tradiție. Hramul „Înălțării Domnului” înseamnă atât o sărbătoare a Mănăstirii cât și a Seminarului. Seminariștii se implică activ în zilele premergătoare sărbătorii atât prin faptă cât și prin rugăciune. În continuarea acestui articol vă oferim câteva imagini care ilustrează implicarea seminariștilor. 

Din școală, seminariștii pleacă împreună organizați pe clase și ani de studiu. 

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.30

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.25.42

În incinta Mănăstirii, seminariștii organizează culoarele de acces către biserică și scenă.

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.23

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.25.38

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.15

Cea mai importantă activitatea a lor o reprezintă oferirea răspunsurilor de la strană atât pentru slujba de Priveghere cât și pentru Dumnezeiasca Liturghie. 

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.34

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.33(1)

Unii dintre ei, special rânduiți ajută buna desfășurare a chestiunilor adminstrative și de cult. 

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.20

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.25

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.37(1)

Ceilalți participă la slujbă și se roagă împreună cu credincioșii realizând o atmosferă și un duh primitor de rugăciune. 

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.35

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.34(1)

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.38(2)

WhatsApp Image 2018-05-17 at 19.26.39

Foto de Tudor Agrigoroaiei (clasa a X-a Pastorală)

15 mai 2018

Prietenie însemnată pe sticlă de elevii de la CSEI Târgu Neamţ şi de la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”

„Pensonul fermecat” e numele unui proiect de parteneriat educațional  prin intermediul căruia elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț au legat în culori o frumoasă prietenie cu elevii speciali de la Centrul pentru Educație Incluzivă (C.S.E.I.) Târgu Neamț.

În cadrul activităților, zece elevi cu cerințe educaționale speciale (c.e.s) au deslușit tehnici de lucru în pictura pe sticlă, ajutați fiind de zece elevi voluntari de la seminar.

Mai mult decât atât, împreună, au reușit să creeze niște picturi superbe, cele mai mari realizate vreodată la unitatea de învățământ, cu dimensiuni de aproape 1 metru pătrat. Asta fiindcă, pe lângă culoare, au pus pe sticlă și frumusețea sufletelor lor inocente.

Picturile pot fi admirate acum holul C.S.E.I. Târgu Neamț. Prezintă personaje din povești și din desene animate, insuflețite parcă de obiectivele atinse în cadrul acestui proiect. „Pensonul fermecat” a facilitat petrecerea timpului liber între copii cu cerințe educaționale diferite, iar la final elevii voluntari au rămas prieteni cu elevii speciali.

Proiectul de parteneriat educational „Pensonul Fermecat” a fost coordonat de către prof. Mariana Dănilă, prof. Mariana Istrate și prof. Lucia Oltianu de la C.S.E.I. Târgu Neamț, cu sprijinul Marianei Cozma-directorul unității școlare, și de către profesorii Călin Rudeanu și Dan Țârdea de la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”- Mănăstirea Neamț.

Cuvintele nu sunt mereu suficiente pentru a descrie sentimentele stârnite în inimile participanților, așa că vă invităm să vizionați următorul material video. 

https://www.facebook.com/ziartarguneamt/videos/1633796613341310/

(Reporter Andreea Trãsnea – „Ziar Târgu Neamț”)

Vezi știrea la http://www.ziartarguneamt.ro/video-prietenie-insemnata-pe-sticla-de-elevii-de-la-csei-targu-neamt-si-de-la-seminarul-teologic-veniamin-costachi