„Voi sunteți prietenii Mei….eu v-am ales pe voi și v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți” (Ioan 15, 14, 16).

 

         Cuvântul alumnus (m.; pl.: -i), respectiv alumna (f.; pl.: -ae) își are originea în limba latină și însemna elev, în sens generic, și cel hrănit, în sens literal. La origini, termenul se referea la studenții care frecventau o școală cu internat. Acest concept a fost utilizat cu precădere în SUA încă din secolul al XIX-lea, pătrunzând și în Europa în veacul trecut, iar în România fiind implementat destul de timid în ultimii ani. Marile școli cu tradiție fie din ciclul mediu sau universitar au creat asociații puternice ale alumnilor, care organizează multiple evenimente culturale, sociale, strângere de fonduri, oferind uneori studenților sau elevilor din instituțiile de învățământ din care provin, sprijinindu-i astfel pe cei aflați la începutul unei cariere profesionale.

         Fondate inițial doar în mediul universitar societățile de alumni sunt întâlnite foarte des și la nivel liceal mai ales că perioada studiilor medii este una care sudează cel mai mult prietenii între colegi, tezaurizând amintiri și întâmplări de neșters.

         Înscriindu-ne în această nouă activitate, Comunitatea alumni a Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” dorește a fi un spațiu în cadrul ansamblului educațional de lângă marea lavră a Neamțului, urmărind să readucă și să implice absolvenții în viața acestei școli de teologie și după ce au finalizat studiile.

         Creată după exemplul altor asociații din țară sau străinătate, unde organizațiile de tip alumni sunt des întâlnite pe lângă instituțiile de învățământ superior sau mediu, de stat sau private, care, în timp au devenit veritabile organisme instituționale, cu impact major în interconectarea și integrarea acestora în macro-sfera socială, Comunitatea alumni a Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț are ca scop promovarea, organizarea, coordonarea și înlesnirea fapturilor cu caracter social și filantropic, destinate să aibă un impact educațional și cultural imediat și pe termen lung asupra elevilor, profesorilor actuali , dar și a celor din generațiile trecute, aflați în țară sau în diaspora.

         Se impune următoarea precizare: deși conceputul de alumni este relativ nou, activitatea desemnată de acesta are rădăcini foarte adânci la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”, căci întâlnirea generațiilor de absolvenți cu școala și profesorii lor se organizează an de an, fiind una din cele mai frumoase tradiții ale școlii noastre. Deși nu au fost puse sub egida alumnilor, totuși legăturile dintre foștii absolvenți și Seminar sunt profunde și rodnice. Nu există an în care generații de absolvenți, mulți dintre ei slujitori ai sfintelor altare, să nu-și dea întâlnire la Seminar, împlinind astfel cuvintele Mântuitorului: „Eu v-am ales pe voi și v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți” (Ioan 15, 16). Școala prin examenul de admitere alege din cei înscriși, pe cei care, dovedesc aptitudinile necesare frecventării unei școli teologice.

         Astfel de revederi dau posibilitatea alumnilor să arate școlii care i-a format, dascălilor dar și colegilor câtă și ce roadă a adus fiecare. Și nu doar atât! Interacțiunea dintre alumni presupune colaborare și cooperare în vederea intensificării activității lor acolo unde Dumnezeu i-a chemat să slujească Biserica și societatea românească. Mulți absolvenți ai Seminarului nostru, își aduc copii lor să învețe la aceeași școală și sau pe cei din parohie sau pe cei din școală.

         Multe instituții de învățământ organizează revederi dintre școală, profesori și foștii absolvenți, dar cele de la Seminarul nemțean au un caracter aparte: majoritatea încep cu Sfânta Liturghie, care-l aduce pe Mântuitorul Hristos, Desăvârșitul Învățător, în centrul acestor întâlniri căci El este „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6).   

         Avându-L pe Hristos în centrul preocupărilor noastre ne asumăm, astfel deopotrivă învățăturile și faptele Lui, căci în ele se arată taina iubirii smerite și atotputernice a lui Dumnezeu pentru om, dar și participarea omului la viața veșnică a Sfintei Treimi, fapt învederat de Apostolul neamurilor: „prin Hristos avem și unii și alții apropierea către Tatăl, într-un Duh” (Efeseni 2, 6).