Luni-Dum.: 07:00 - 17:00
Sticky
28 sept. 2018

Încheierea primei ediții a proiectului ,,Comori ale spiritualității românești”

În perioada 20-22 septembrie 2018, 16 elevi ai Seminarului Teologic ,,Veniamin Costachi”, de la Mănăstirea Neamț, însoțiți de Pr. Prof. Brumă Marius-Gabriel și Prof. Cojocariu Adrian-Vasile, au participat la Încheierea primei ediții a proiectului ,,Comori ale spiritualității românești”.  Acest proiect a început din toamna anului 2017, la el participând 12 Colegii din țară, cele mai multe militare. Acum la un an de la existența proiectului ne-am bucurat împreună cu participanții proiectului de vizite la Palatul Cotroceni, la Casa Poporului, am vibrat împreună cu Dan Puric la Centrul Militar Național. Am avut bucuria să primim binecuvântare de la Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române numindu-ne plăieșii de la Neamț. Am participat la concursul între colegii, secțiunea  “Cultură și Civilizație” cu lucrare scrisă si PPT, de la Colegiul Național ,,Mihai Viteazul”, unde am obținut premiul 3 prin elevul Coșula Dimitrie din clasa a XII a Pastorală. După decernarea premiilor, la cererea publicului, am interpretat câteva cântări patriotice psaltice având în vedere că suntem în an centenar.  Seara elevii au socializat cu ceilalți participanți la proiect prin intermediul dansului și cantului folcloric românesc.  Am vizitat împreună cu cei de la Liceul Militar ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung prima școală românească din Șcheii Brașovului și ne-am bucurat că suntem români și ortodocși.

Inițiatoarea proiectului, doamna Profesor Maria Miron, a predat ștafeta organizării ediției a II a, Moldovei. Așadar cei care doresc să rămână în proiect sunt așteptați în luna mai 2019 la Colegiul Militar “Ștefan cel Mare” Câmpulung și Seminarul Teologic de la Mânăstirea Neamț.

11 sept. 2018

Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ a început anul şcolar

La Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, elevii, profesorii şi părinţii au participat ieri, 10 septembrie, la slujba Sfintei Liturghii, la slujba Aghesmei mici şi la slujba Te Deum-ului de început de an şcolar, aceasta din urmă oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Ziua de ieri a marcat şi un alt moment important pentru instituţia de învăţământ teologic: părintele profesor Ioan Mihoc, cel care a condus seminarul nemţean timp de 27 de ani, şi-a încetat oficial această responsabilitate.

Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ a început anul şcolar prin rugăciune. Ieri, în cursul dimineţii, a fost oficiată Sfânta Liturghie şi slujba Aghesmei mici, iar la orele amiezii Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a oficiat slujba de Te Deum. La final, ierarhul a subliniat menirea unei instituţii de învăţământ teologic: „Menirea unei şcoli precum aceasta este de a-L aşeza în centrul existenţei pe Domnul Hristos, în Care se află toată comoara înţelepciunii şi a ştiinţei, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel. Şi un profesor într-o asemenea şcoală, şi nu numai, are drept obiectiv să-L picteze în mintea elevilor şi-n inima lor pe Domnul Hristos. Sufletul elevilor este pânza, virtuţile sunt culorile şi modelul de urmat este Domnul Hristos. Începeţi un an nou şcolar şi nădăjduiesc să vă înscrieţi – părinţi profesori şi dumneavoastră, elevi – în acest demers, şi anume să-L apropiaţi cât mai mult pe Hristos de sufletele voastre. Domnul să fie cât mai prezent în mintea şi în inima voastră; prin aceasta răspundeţi întrebărilor «Ce este viaţa unui profesor de teologie? Ce este viaţa unui elev într-un seminar teologic?». Răspunsul nu poate fi decât unul singur: viaţa înnoită şi continuată a Domnului Hristos”.

Pr. Flavian Duduman, inspector în cadrul Sectorului învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu ocazia începerii anului şcolar.

„Mă încearcă un moment de aleasă recunoştinţă”

Ziua de ieri a marcat şi un alt moment important pentru Seminarul Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ. Părintele Ioan Mihoc, cel care a condus instituţia timp de 27 de ani, şi-a încetat oficial această responsabilitate. În locul său a fost numit părintele Viorel Laiu, profesor la disciplina spiritualitate la seminar. Părintele Mihoc a rostit la finalul evenimentelor de ieri un cuvânt de mulţumire pentru toţi cei care i-au fost alături în aceşti ani: „Mă încearcă un moment de aleasă recunoştinţă faţă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, care a avut încredere în puţina mea experienţă de atunci – e vorba de anul 1991 – şi, spun eu, şi în mai puţina mea pricepere, şi mi-a încredinţat o muncă de atâta complexitate şi responsabilitate, aceea de director al acestei şcoli. Cele mai importante proiecte realizate aici au fost mai întâi dorite şi gândite de către Preafericirea Sa. Am fost chemat la ascultare în acest aşezământ mai întâi ca profesor spiritual şi secretar al şcolii, apoi profesor pe discipline teologice şi, din anul 1991, ca director. E uşor să fii director al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ dacă ai nişte colaboratori aşa cum am avut eu parte, mai ales în această ultimă perioadă, profesori «aleşi parcă pe sprânceană», după cum se spune. Mă bucur că Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ este încredinţat de Înaltpreasfinţitul unui om vrednic şi priceput. Te rog să pui suflet în ceea ce faci, să fii în ascultare permanentă şi sinceră faţă de părintele nostru duhovnicesc, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, în colaborare frumoasă cu Ministerul Educaţiei, cu Sectorul învăţământ al Mitropoliei, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, cu autoritatea locală, cu profesorii şi cu toţi ostenitorii şcolii”.

De asemenea, noul director, părintele profesor Viorel Laiu, a vorbit despre noua funcţie pe care o ocupă, pe care o vede ca pe „o cruce”: „În aceste clipe emoţionante din viaţa mea de preot, dar şi de dascăl, îmi îndrept gândul, cu recunoştinţă, către Atotputernicul Dumnezeu, Cel care, prin ierarhul meu, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, mi-a aşezat pe umeri o cruce nouă, aceea de cârmui vremelnic această şcoală teologică, care este unul dintre cele mai cunoscute laboratoare de formare a slujitorilor Bisericii lui Hristos din întreaga Românie şi nu numai. Spun cunoscută şi rodnică pepinieră, căci dintre elevii acestei şcoli, unul a urcat pe treptele slujirii lui Hristos până la demnitatea cea mai înaltă, de Patriarh; un alt absolvent mitropolit, apoi alţii arhiepiscopi, episcopi, stareţi, stareţe, străluciţi profesori de teologie, sute şi sute de vrednici slujitori ai sfintelor altare. Îmi călăuzesc gândul acum către preacucernicul părinte director Ioan Mihoc, cel care şi-a îngemănat existenţa celei mai mari părţi din viaţa sa cu această şcoală. Din cei 35 de ani petrecuţi aici, în seminar, 27 de ani a îndeplinit funcţia de director; de 17-18 ani i-am fost în preajmă”.

Drept recunoştinţă pentru îndelungata şi rodnica activitate desfăşurată, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei i-a dăruit părintelui Ioan Mihoc o cruce pectorală îmbrăcată în argint.

10 sept. 2018

Mulțumire și recunoștință, urare și încurajare

de Preot prof. Vasile Păvăleanu

Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” trece astăzi printr-un moment crucial: părintele proindirector Ion Mihoc îşi încheie activitatea  de manager, iar părintele  Viorel Laiu preia cârma acestei şcoli. Vă rog să-mi permiteţi să exprim trei gânduri în numele profesorilor, elevilor şi ostenitorilor:

  1. Primul gând îl îndreptăm spre părintele Ioan care a slujit şcoala aceasta timp de 35 de ani, ca spiritual, secretar, profesor şi de 28 de ani director. Sfinţia sa s-a identificat cu destinele acestei şcoli şi, fiind cel mai longeviv director din istoria seminarului şi o personalitate puternică, a schimbat faţa, renumele și prestigiul acestei instituții de învățământ teologic. Reabilitarea totală a clădirii școlii, prin adăugarea încă a unui etaj la internat, recompartimentarea întregului internat, înlocuirea  acoperișului întregii clădiri , termopane, instalație termică și sanitară, linie modernă de bucătărie, aducțiune de apă potabilă și menajeră pentru seminar și mănăstire, mobilier, laboratoare de informatică, pictarea Paraclisului vechi al seminarului, înființarea Academiei Teologice „Sf. Ioan Iacob de la Neamț” cu foarte multe activități la nivel național și internațional, construirea  unei moderne și spațioase săli de sport; construirea casei de oaspeți „Ierusalim-Hozeva”, care a fost  și este gazda multor activități culturale, pastorale, misionare, întreținerea unei gospodării anexe, realizarea unui parc frumos, cu nimic mai prejos față pe parcurile din orașe cochete și un gard de piatră și fier forjat la drumul ce trece spre Lavra Neamțului, toate acestea constituie înfăptuiri concrete, unele din ele realizate în perioade și condiții foarte grele.

Perla coroanei marilor împliniri ale sfinției sale, fără nici o îndoială este această Catedrală în care ne aflăm, închinată sf. Ioan Iacob care constituie încununarea tuturor lucrărilor administrative și gospodărești enumerate mai sus. Prin sveltețea, proporționalitatea, monumentalitatea, pictura interioară și exterioară, prin stilul ștefanian moldovenesc, ea s-a dorit a fi imaginea sau icoana locașului de cult ideal, după modelul căreia, absolvenții școlii care vor deveni preoți și ctitori de biserici, să o aibă drept paradigmă. Apoi, prin pictura exterioară de o frumusețe artistică și de o profunzime teologică deosebită, constituie o sinteză a picturilor mănăstirilor din nordul Moldovei, drept pentru care P.F. Daniel a numit-o „Voronețul nemțean”. Și nu în ultimul rând, prin stilul neaoș și prin scenele picturale, biserica aceasta închinată unui sfânt român, are un puternic caracter național, în care mulțimea sfinților români, silueta munților noștri și a peisajelor carpatine, aduce aminte că țara noastră este „un pământ cântând în imagini” sau pe drept cuvânt „Grădina Maicii Domnului”

Pe lângă aceste realizări deosebite, cea mai importantă pentru părintele director, chiar mai importantă decât Biserica, a fost grija pentru formarea culturală, educațională, profesională, morală și duhovnicească a elevilor acestei școli.

Toate generațiile ieșite  de pe băncile seminarului, constituie pentru sfinția sa, așa cum spune sf. Apostol Pavel, „pecetea apostoliei sale întru Domnul!” Toți absolvenții acestei școli sunt pe drept cuvânt ucenicii și fiii  săi duhovnicești, precum spune Isaia proorocul: „mai mulți sunt fiii celei fără de bărbat, decât ai celei cu bărbat, zice Domnul!”.Sau cum spune acelaș profet în altă parte: „iată eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu!” De dragul elevilor, părintele director n-a precupețit nici un efort, s-a ostenit zi și noapte, ba uneori și noaptea până târziu. S-a ostenit vară și iarnă, fără a lua concediu niciodată. S-a făcut tuturor toate, pentru binele elevilor, așa precum adesea spune: „de dragul acestor copii, merită să faci orice sacrificiu”.

Pentru toată această muncă jertfelnică, temeinică și pilduitoare îi mulțumim din suflet, îl asigurăm de toată prețuirea noastră și de faptul că el rămâne icoana directorului de seminar prin excelență și îi facem cea mai realist urare, aceea de a ajunge de la înălțimea demnității, lucrării și staturii sale, la înălțimea sfințeniei, asemenea Sfântului Nectarie, care a fost director de seminar.

Dar, „vremea trece vremea vine, Toate-s vechi și nouă toate…”

2.Al doilea gând îl îndreptăm către către noul director, părintele Viorel Laiu. Părintele Viorel a fost la început copilul nostru și a crescut aici într-o obște de profesori venerabili, a devenit apoi fratele nostru întru slujire didactică și preoțească și iată-l acum, la statura bărbatului desăvârșit, diriguitorul acestei școli. Pe sfinția sa îl recomandă experiența didactică acumulată, capacitatea de lucru în echipă, ascultarea de mai marii săi, atașamentul de această instituție de învățământ teologic.

Dacă părintele Ioan rămâne cel mai longeviv director al școlii, părintele Viorel este cel mai longeviv spiritual al școlii, 18 ani, iată un majorat atins în care și-a probat dragostea față de școală, de această biserică, de formarea duhovnicească a elevilor, de primirea oaspeților și de sfătuirea pelerinilor care s-au legat sufletește de această biserică și de ocrotitorul ei Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț. În toată această perioadă părintele Viorel s-a remarcat prin câteva lucrări deosebite: a. Ca vorbitor de limbă engleză și franceză, lucru necesar într-o școală vizitată de mulți străini, b. ca specialist în IT, a implementat laboratoarele de informatică, este administratorul sait-ului școlii și a ajutat profesorii în susținerea orelor în programul AEL sau alte programe didactice; c. a condus ani la rând corul școlii, botezat de P.F. Daniel cu numele „Gloria Dei” cu care a participat la numeroase concursuri, sau la multe alte activități.

            Acum la început de drum, pentru părintele director Viorel, un avertisment, un sfat și o încurajare:

  1. Avertismentul: e greu să fii director după părintele Ioan Mihoc;
  2. Un întreit sfat: să continui acelaș parcurs al școlii pe care deja l-a consacrat proindirectorul Ioan Mihoc; să fii într-o sfătuire și colaborare desăvârșită cu sfinția sa; să fii ascultător Mitropolitului, deși îți va fi greu să împarți ascultarea față de Mitropolit cu ascultarea față de inspectorul general;
  3. O încurajare: întregul corp profesoral, inclusive părintele Ioan Mihoc va fi alături de sfinția ta. Fiecare se va implica pentru bunul mers al treburilor școlii.

 

  1. Al treilea gând îl exprim în numele tuturor profesorilor, și anume angajarea de o a forma aceiași echipă unită, dinamică, pusă în slujba formării elevilor, pentru ca această școală cu o istorie jertfelnică dar strălucitoare, să rămână acelaș focar de cultură și educație, un seminar de elită și de referință din cuprinsul eparhiei, spre bucuria Ierarhului, pentru binele Bisericii și a neamului și spre slava lui Dumnezeu.